Chirurgie Plastica
Luy Esthetic Art
Clinica LUY ESTHETIC ART defineste chirurgia plastica si microchirurgia reconstructiva ca fiind o vasta specialitate interdisciplinara, ce se ocupa cu repararea diformitatilor, corectarea deficientelor functionale si modificarea aparentelor.
Pentru medicul Sidharth Gupta, chirurgia plastica este o pasiune si este total multumit de aceasta alegere. De fiecare data, abordeaza cu seriozitate maxima fiecare interventie dorita de pacient.
Chirurgia plastica se adreseaza problemelor de la nivelul fetei, corpului, dar si leziunilor mainii. La clinica Clinica LUY ESTHETIC ART ne ocupam de urmatoarele interventii:
- – Cura chirurgicala chist sebaceu
- – Cura chirurgical panaritiu (paronychia)
- – Cura chirugicala a panaritiului chirurgie plastica
- – Avulsie traumatica unghie
- – Cura chirurgicala unghie incarnata
- – Cura chirurgicala a durillom plantar
- – Cura chirurgicala a plagilor simple chirurgie plastica
- – Extractie corp strain
- – Tenorafie secundara
- – Neurorafie secundara
- – Cura chirurgicala a lobului auricular despicat
- – Cura chirurgicala a degetului “in ciocan”
- – Cura chirurgicala a degetului “in resort”
- – Excizie Lipom
- – Excizie leziuni cutanate (tumori mari sau cu plastie) chirurgie plastica
- – Excizie mici tumori fara plastie chirurgie plastic fara Biopsy
- – Excizia tumorilor de piele si alte metode de acoperire (lambou local, grefa de piele)
- – Excizie tatuaje – Mic
- – Mici grefe piele
- – Cura chirurgicala a maladiei Dupuytren
- – Sindromul de Canal Carpian
Un chist sebaceu este un săculeţ mic format sub piele, de obicei pe spate, gât sau faţă, umplut cu o substanţă albicioasă numită keratină, care are consistenţa brânzei. Deşi nu este dureros, chistul sebaceu este inestetic şi inconfortabil, putând depăşi uneori diametrul de 5 centimetri. Un chist sebaceu poate provoca însă durere în momentul în care se infectează. Dacă acesta erupe şi nu este curăţat corespunzător, bacteriile se pot acumula în interior, provocând inflamaţii şi durere la atingere.
Chistul sebaceu nu trebuie stors ca un coş, deoarece există riscul de infecţii. Dacă acesta este foarte mare şi deranjant sau este deja infectat, există câteva opţiuni de tratament, care pot consta în drenarea conţinutului chistului sau, în cazurile severe, în intervenţia chirurgicală mai profundă, în funcţie de indicaţia medicului.
Chist sebaceu: simptome
Principalul simptom al chistului sebaceu este umflătura care se formează sub piele în zona respectivă. Aceasta poate fi uneori înconjurată de o zonă roşie sau caldă la atingere. Substanţa din chistul sebaceu are o culoare gri-albicioasă şi o consistenţă brânzoasă, putând avea şi un miros neplăcut. Durerea nu este un simptom tipic în cazul chistului sebaceu, dar poate surveni în momentul în care acesta este localizat într-o zonă sensibilă sau se infectează. Chistul apare cu precădere în zone precum scalpul, faţa, ceafa sau spatele. Dacă aveţi un chist sebaceu care are o dimensiune de peste 5 centimetri, reapare la scurt timp după ce este îndepărtat chirurgical sau drenat sau care prezintă simptome de infecţie, precum roşeaţă, durere sau puroi, trebuie să vă adresaţi medicului, deoarece există riscul ca acesta să ascundă afecţiuni mai grave.Cauze
Chistul sebaceu este cauzat în principal de blocarea glandelor sebacee sau de fire de păr care cresc sub piele şi care determină inflamarea pielii din jur. Uneori însă, chisturile sebacee pot fi şi moştenite – exemple de astfel de afecţiuni care determină apariţia unui chist sebaceu sunt sindromul Gardner sau sindromul de nevus bazal celular. De asemenea, chistul sebaceu poate lua naştere şi ca urmare a unei leziuni, cum ar fi o zgârietură, o rană chirurgicală, acnee sau altă afecţiune a pielii. Chistul sebaceu se dezvoltă de obicei lent, aşa că poate dura săptămâni sau chiar luni până când acesta va fi observat.Diagnostic
Un chist sebaceu este uşor de diagnosticat, pe baza examenului fizic dermatologic. Alteori poate fi necesară o biopsie, mai ales dacă acel chist este mare sau neobişnuit, pentru a exclude alte afecţiuni. De asemenea, în eventualitatea în care medicul decide că este necesară intervenţia chirurgicală sau dacă suspectează că la bază poate fi o afecţiune mai complexă, ar putea solicita efectuarea unei tomografii computerizate sau a unui test cu ultrasunete.Chist sebaceu: tratament
În majoritarea cazurilor, chisturile sebacee pot fi ignorate, deoarece nu presupun un pericol asupra sănătăţii. Dacă acesta se inflamează, pot fi utile injecţiile cu steroizi, care ajută la diminuarea umflăturii. De asemenea, se poate recurge la drenarea sau eliminarea pe cale chirurgicală a chistului, dacă acesta cauzează durere sau disconfort. Trebuie precizat însă că drenarea chistului nu înseamnă că acesta nu se va forma la loc. Cea mai eficientă cale de a scăpa de un chist sebaceu şi de a preveni recidiva este îndepărtarea chirurgicală a acestuia, care poate lăsa însă o cicatrice. Intervenţia chirurgicală se realizează sub anestezie locală şi, ulterior, se vor administra unguente antibiotice şi anticicatrizante pe o perioadă decisă de medic, pentru a preveni infecţiile şi a grăbi vindecarea pielii. Atenţie însă! Chisturile nu trebuie stoarse sau traumatizate sub nicio formă, deoarece poate exista riscul de infecţie, durerile se vor agrava, iar aspectul zonei va fi mult înrăutăţit. Pentru a grăbi vindecarea chistului sebaceu, sunt recomandate compresele calde locale, curăţarea zonei cu săpun antibacterian şi evitarea folosirii de creme sau alte produse cosmetice comedogene. De asemenea, pot fi de ajutor uleiul esenţial din arbore de ceai, oţetul din cidru de mere şi extractul de aloe vera, dar beneficiile acestor remedii naturale nu sunt confirmate de studii ştiinţifice.Prevenţie
Cea mai bună metodă de a preveni un chist sebaceu este igiena exemplară. Persoanele care transpiră abundent sau care au pielea grasă prezintă un risc mai crescut de a se confrunta cu o astfel de problemă. Prin urmare, sunt indicate măsuri preventive precum: duşul zilnic, folosirea unor produse cosmetice exfoliante şi evitarea hainelor strâmte, din materiale care nu lasă pielea să respire.
Panaritiul sau paronichia este o infectie a pielii, care apare frecvent si afecteaza partea bazala a unghiei, cuticula. Este cea mai cunoscuta afectiune a unghiei, ce are ca principala cauza patrunderea unui microb in piele dupa creearea unei leziuni, in urma unui traumatism (cresterea unui colt al unghiei in tesutul pielii din apropiere, inteparea sau taierea cuticulei, rontairea unghiilor sau suptul degetelor, etc). In cazul in care infectia este acuta, aceasta este, de obicei, cauzata de bacterii. Daca nu reactioneaza la tratamentul local aplicat acasa, infectia trebuie drenata de un medic, cu instrumentar special.
Atunci cand o cuticula a unghiei devine inflamata sau iritata si nu este tratata la timp, poate aparea o forma cronica a panaritiului; bacteriile acumulate ataca pielea deteriorata si infecteaza intreaga zona. Este important ca, in acest caz, pielea sa ramana uscata si sa nu fie expusa umezelii. In cazul in care infectia nu cedeaza la tratamentul local, este nevoie sa consulti un medic.
Cauzele aparitiei
Panaritiul poate avea cauze infectioase si apare in urma patrunderii unor agenti infectiosi precum: streptococul, stafilococul, bacterii gram-negative, bacteriii anaerobe, Candida albicans prin bariera dintre unghie si tegument. Cel mai frecvent implicat organism infectant in aparitia panaritiului acut este stafilococul auriu, iar in panaritiul cronic este reprezentat, in principal, de Candida albicans. Traumatismele la nivelul unghiei, urmate de infectie, pot duce la dezvoltarea paronichiei, in cazul in care rana nu este curatata corespunzator, nu sunt indepartate tesuturile deteriorate si drenarea este ineficienta. Leziunile aparute ca urmare a unor contuzii, alte traumatisme, pot favoriza aparitia panaritiului. Panaritiul mai poate aparea ca urmare a unei manichiuri sau pedichiuri realizate in conditii necorespunzatoare, cu instrumente care nu au fost sterilizate eficient sau prin agresarea repetata a zonei.Factori favorizanti
Panaritiul este o afectiune frecventa, ce poate aparea prin inocularea intr-un deget a unui germene, de cele mai multe ori un stafilococ, insa exista anumiti factori care favorizeaza aparitia infectiei, fie factorii preexistenti, fie factori de mediu. In general, anatomia zonei respective, cu structuri bogate in vase de sange (articulatii sau tendoane) favorizeaza infectia, mai ales daca nu este descoperita si tratata la timp. In cazul formei acute de panaritiu, factorii care favorizeaza aparitia infectiei pot fi aparent inofensivi – taierea cuticulei, muscatul unghiilor, suptul degetelor, aplicarea unghiilor artificiale (false), toti acesti factori putand crea mici leziuni care reprezinta porti de intrare a germenilor. In cazul in care petreci perioade mari de timp cu mainile in apa, este bine sa stii ca umiditatea excesiva este un factor de risc care poate sa favorizeze aparitia unei infectii la nivelul unghiilor. Persoanele care lucreaza in medii cu umiditate mare (spalatori, barmani, cosmeticiene) dezvolta mult mai usor infectii ale unghiilor. Daca porti manusi pentru mult timp sau daca obisnuiesti sa iti aplici unghii false, aparitia panaritiului este aproape inevitabila. Mediul inchis, care pastreaza umiditatea zonelor din jurul unghiilor, poate sa favorizeze dezvoltarea germenilor. Alte cauze de natura non-infectioasa care pot favoriza aparitia panaritiului pot fi psoriazisul, candidoza cutanata sau reactiile toxice, aparute ca urmare a unui tratament medicamentos. Citeste mai multe despre Psoriazis – simptome si tratament Diabetul este un factor favorizant pentru toate tipurile de infectii, pentru ca ranile se vindeca foarte greu, iar glucoza in exces hraneste germenii si ajuta la acutizarea simptomelor. In plus, din cauza neuropatiei periferice, persoanele afectate nu isi simt in totalitate extremitatile, asa ca este mai greu sa sesizeze la timp aparitia unei infectii de acest tip. Cancerul presupune o pierdere a rezistentei organismului la infectii, iar leziunile se vindeca mult mai greu, mai ales daca sunt grave si nu se poate aplica un tratament mai agresiv. Ranile de diverse tipuri, ca urmare a roaderii unghiilor (onicofagie), in urma unei manichiuri sau pedichiuri necorespunzatoare, taierea prea scurta a unghiilor, taierea sau impingerea pielii din jurul partilor laterale si din partea de jos a unghiei pot duce, de asemenea, la aparitia panaritiului.Tipuri de panaritiu
Panaritiul este de doua tipuri:- Panaritiul acut este cel mai frecvent, fiind localizat pe pulpa degetului sau pe conturul unghiei. Acesta se manifesta printr-o inflamatie care se agraveaza pe parcursul a catorva ore sau zile si duce la o crestere in dimensiune a degetului si la inrosirea acestuia. Durerea este acuta si senzatia cea mai pregnanta este cea de zvacnire.
- Panaritiul cronic apare mai rar si se produce prin patrunderea germenului in teaca tendoanelor flectoare ale degetelor sau poate fi o complicatie a unui panaritiu superficial. Panaritiul profund poate atinge, in cazurile foarte grave, osul unei falange sau tendoanele degetului. In cazuri rare, poate afecta membrul intreg. Se dezvolta mai lent si dureaza cateva saptamani, fiind frecvent in cazul persoanelor care lucreaza constant in apa. Pielea mereu uda distruge bariera naturala a cuticulei, iar bacteriile se dezvolta mai rapid si ajung sub piele, unde produc infectia.
Simptome ale panaritiului
Simptomele panaritiului sunt asemanatoare, indiferent de forma, acuta sau cronica. Infectiile acute apar mai repede si nu dureaza foarte mult, iar cele cronicese dezvolta mai incet si se intind pe parcursul mai multor saptamani. Tipurile de panaritiu – acut sau cronic se deosebesc in functie de viteza de debut si de durata infectiei. In ambele cazuri, apar urmatoarele simptome:- Piele dureroasa, rosie si sensibila in jurul unghiei;
- Zona este umflata si fierbinte la atingere;
- Aparitia unei basici (saculet cu puroi) in zona unde este localizata infectia;
- Modificarea formei unghiei, diferita de cea normala, pana la ruperea acesteia;
- Schimbarea culorii sau a texturii unghiei, in cazul in care infectia este de durata.
Complicatii
Cele mai mari complicatii in cazul panaritiului sunt determinate de ignorarea problemei, pentru ca multi pacienti cred ca infectia va trece de la sine. Insa, in cazul in care tratamentul survine prea tarziu, pot aparea complicatii precum inflamatia osului (osteita) sau artrita septica. De aceea, este important sa consultam un medic in cazul in care constatam ca avem o infectie la nivelul degetelor de la maini sau de la picioare. Persoanele cu o imunitate scazuta din cauza unei boli cronice sau care au diabet ori boli asociate risca sa sufere complicatii severe, care pot duce chiar la amputarea degetului afectat, in cazul in care infectia nu este tratata la timp si corespunzator. Acest gen de infectie evolueaza foarte rapid si, odata ajuns la stadiul de abces, cu prezenta pungilor de puroi, este necesara interventia chirurgicala imediata. In cazul in care abcesul este neglijat, infectia ataca foarte repede osul si tendoanele degetului.Diagnostic
Diagnosticul pentru panaritiu si stabilirea gravitatii infectiei se fac in urma unui consult dermatologic, unde se constata existenta unei infectii la nivelul degetului, gradul de raspandire si tipul: acut sau cronic. Diagnosticul diferential se realizeaza cu urmatoarele afectiuni: dermatita de contact, candidoza, manifestari cutanate ale HIV, herpes, onicoliza. In cazul in care pacientul sufera de o forma grava de panaritiu, care a afectat deja o zona extinsa si este localizat in profunzime, se realizeaza studii de laborator. Paronichia fluctuanta este cauzata de o infectie bacteriana, de aceea coloratia Gram si cultura pot sa fie utile pentru necesara pentru a identifica organismul infectant. De asemenea, examinarea microscopica a unor portiuni de unghie dupa ce acestea au fost expuse unei solutii chimice oncolitice ( hidroxid de potasiu) ajuta la stabilirea unui diagnostic de infectie fungica.Tratament
Un panarițiu superficial debutant se tratează prin aplicarea locală de antiseptice, eventual prin administrarea de antibiotice pe cale orală. Un panarițiu profund se tratează chirurgical, de urgență, chirurgul scoțând puroiul și țesuturile necrozate.Unghia încarnată este una dintre cele mai comune probleme medicale, cu care majoritatea oamenilor s-au confruntat cel puțin o dată în viață. Afectează, în general, unghia mare de la picior și provoacă durere, umflare, înroșire și, dacă nu este tratată la timp, infecție. Pot fi afectate și alte unghii de la picior sau mână dacă sunt tăiate incorect.
Ce este o unghie încarnată?
Unghia incarnata este atunci cand unghia creste in piele si nu in afara tesuturilor, fiind insotita de durere, uneori ce impiedica mersul, activitatile obisnuite, somnul, iar pielea este rosie intens, tumefiata, insotita de secretii purulente, miros fetid. Cunoscută în termeni medicali sub denumirea de onicocriptoză, unghia încarnată este o unghie lovită sau tăiată incorect, ale cărei colțuri cresc lateral, intrând în piele și provocând o inflamație cu risc de infecție. Rolul unghiei, formată din straturi dense de cheratină, este acela de a proteja vârful degetelor și a preveni accidentarea acestora. Dacă nu este îngrijită corect poate crea disconfort, mai ales în timpul mersului și în cazuri extreme, infecții microbiene. Atunci când colțurile unghiei nu sunt tăiate drept, pentru a lăsa loc unghiei să crească liber, deasupra pielii, aceasta, în lipsă de spațiu, intră în carne și crește acolo. Persoanele care suferă de diabet sau de o altă afecțiune care provoacă o circulație sanguină slabă a membrelor inferioare, prezintă un risc mai mare de dezvoltare a acestei afecțiuni.Care sunt cauzele?
- Cea mai frecventă cauză pentru o unghie încarnată este tăierea incorectă a unghiilor de la picioare. Dacă acestea sunt tăiate prea adânc și în formă rotundă, colțurile nu mai pot să oprească țesutul din jurul lor să crească peste unghii, rezultând într-o unghie crescută în carne.
- Altă cauză este încălțămintea inadecvată care înghesuie degetele și nu lasă pielea să respire, fiind un mediu prielnic pentru dezvoltarea bacteriilor și infecțiilor.
- Transpirația, mai ales în exces, la care sunt predispuși adolescenții și sportivii, poate provoca infecții periunghiale, care la rândul lor pot favoriza apariția unghiei încarnate.
- Te poți confrunta cu unghii încarnate și din cauza moștenirii genetice, ca în cazul unei malformații locale.
- În urma unei pedichiuri neprofesioniste sau a unei igiene deficitare.
Simptome
Primul semnal că unghia ta este pe cale să-ți creeze neplăceri constă în umflarea și întărirea pielii din jurul unghiei. Apoi se instalează durerea, pe ambele părți ale unghiei, mai ales când se pune presiune pe ea. Dacă ești vigilent, poți să ții situația sub control și la cel mai mic semn de disconfort, poți să îndepărtezi țesutul în exces sau să tai corect colțul unghiei, dacă lungimea acesteia permite acest lucru. Unghiile încarnate își fac simțită prezența în cazuri avansate și prin apariția unei ciuperci, a unei deformări a degetului sau prin schimbarea culorii unghiei.Tratament
Avulsia chirurgicala a unghiei poate fi partiala sau totala. Inainte de indepartarea partii de unghie afectate se anesteziaza local (topic-crema anestezica, apoi prin injectarea lidocainei), incepand de la baza degetului a carei unghie urmeaza sa fie scoasa. Odata anestezia efectuata, pacientul nu mai simte nimic. Se indeparteaza partea de lama unghiala incarnata sau toata lama, daca situatia o cere si se aplica solutia de fenol concentrata la nivelul matricei unghiei pentru ca noua unghie sa fie mai ingusta si sa nu se mai incarneze. In acest fel, recidivele scad spre zero, spre deosebire de alte tipuri de interventie. Se panseaza, urmand ca a 2 zi pacientul sa se prezinte la control. Ulterior, pansamentele se pot face la domiciliu, zilnic, toaleta locala si aplicare de creme antibiotice si proepitelizante. Se recomanda controale la 1 luna, apoi la 3 luni. In prima zi este recomandata limitarea activitatilor ce implica mersul pe jos, dar apoi pacientul isi poate relua activitatea obisnuita (fara exercitii fizice intense, maraton, piscine etc). Cea mai bună cale de acțiune este însă prevenția. Pentru a nu fii în situația de a avea o unghie încarnată trebuie să-ți tai unghiile de la picioare corect, fără risc de infecție sau rănire. La fel de important este să folosești încălțămintea adecvată pentru forma piciorului tău, una care nu-ți provoacă dureri și care nu este în nici un moment inconfortabilă. Unghia, ca parte a corpului, poate fi ușor ignorată și considerată neimportantă. Insă, dacă este accidentată poate provoca dureri intense și poate scădea calitatea vieții. O unghie încarnată netratată la timp poate duce la o infecție a osului, ulcerații, răni deschise și pierderea fluxului de sânge în zona traumatizată.De ce apare lobul urechii despicat?
Lobul urechii despicat sau spintecat este o situatie care poate surveni cel mai adesea accidental, adica traumatic, de obicei prin smulgerea sau agatarea cerceilor dar si prin purtarea indelungata a unor cercei foarte grei, disproportionati pentru ureche.
Despicatura pe lobul urechii creeaza un prejudiciu estetic si face imposibila purtarea cerceilor. Aspectul de ureche rupta de la cercei, sau de ureche taiata, poate provoaca adevarate complexe psiho-sociale, deloc de neglijat, cu jena la expunerea urechilor in public.
Urechea externa
Este portiunea externa a aparatului auditiv pe care o numim si pavilionul auricular. Pavilionul auricular are o forma de palnie. Acesta colecteaza sunetele si le conduce catre canalul auditiv extern, iar de aici sunt directionate catre timpan. Tipuri de despicatura a lobului urechii: Purtarea cerceilor foarte grei timp indelungat duce la largirea orificiului din lobul urechii – despicatura partiala – poza 1. Treptat daca se continua purtarea cerceilor grei, despicatura se mareste pana se transforma in despicatura completa – poza
2. Lobul urechii despicat in acut de obicei nu doare, omul resimtind doar o sangerare.
In cazul despicaturii complete, aspectul lobului pare dedublat.
TRATAMENT
Refacerea lobului urechii presupune o interventie chirurgicala care implica o anestezie locala, reconstructia anatomica cat mai apropiata ca dimensiune/forma de celalalt lob al urechii. Cu exceptia cazurilor de alergie cunoscuta la lidocaina, pentru anestezie se foloseste local 15 minute crema anestezica, apoi lidocaina se injecteaza la nivel local, iar zona lobului urechii va amortii (pacientul nu simte durere, dar simte manipularea fizica). In majoritatea cazurilor, interventia dureaza aproximativ 30-60 de minute.Informatii despre interventia chirurgicala
- Pentru anestezie se foloseste local 15 minute crema anestezica
- Lidocaina se injecteaza la nivel local, iar zona lobului urechii va amortii. In acest fel pacientul nu va simti durere, dar simte manipularea fizica.
- Interventia dureaza aproximativ: 30-60 de minute.
De ce apare si cate stadii are Degetul in ciocan?
Reprezintă întreruperea inserției aponevrozei extensoare (AE) soldată cu incapacitatea extensiei falangei distale a degetului afectat.
Stadii deget in ciocan:
- Leziune inchisa (avulsia aponevrozei extensoare)
- Leziune deschisa (penetrarea tegumentului si a aponevrozei extensoare, apare in urma plagilor taiate cel mai frecvent)
- Leziune deschisa (tegumentul prezinta lipsa de substanta, tendonul este dilacerat si poate prezenta defect si necesita grefare)
- Leziune inchisa sau deschisa soldata cu fractura (un fragment osos de la nivelul insertiei tendonului extensor pe falanga distala ramane atasat de aceasta si este tractionat proximal). se imparte in A, B si C in functie de dimensiunea fragmentului fracturat si implicarea epifizei)
Tratament Tipul I
TIpul I = leziunea închisă a Aponevrozei Extensoare. Cea mai comună leziune închisă la nivelul aponevrozei extensoare apărută cel mai frecvent în urma accidentelor casnice sau a jocurilor cu mingea. Poate fi tratată cu succes, nonoperator, cu ajutorul imobilizării volare sau dorsale în Hiperextensie a AIFD timp de 6 saptamani urmată de 2 sapt noaptea (această metodă poate fi aplicată până la 6 luni de la leziune dar șansele de reușită scad d.p. cu timpul în care degetul a stat căzut în flexie, neimobilizat).Tratament Tipul II si III
Tipul II si III sunt leziuni deschise AE superficiale/ mai profunde care necesită tratament chirurgical. Prelungire incizie pentru vizualizarea clara a capetelor tendinoase.- Tip II = Tenorafie AE urmată de Tenodermodeza.
- Tip III = tip II +/- lambou local rotat/ avansat sau cross finger pentru acoperirea unui defect cutanat întins +/- grefă tendinoasă dacă există un defect tendinos > 0.7 mm.
Tratament Tipul IV
Tip IV = tipul III + fractură falangă distala intraarticulară +/- avulsia unui fragment din suprafața articulară ce asociază sau nu luxație AIFD, ce necesită tratament chirurgical și broșe Kirsner. Netratata leziunea vă afecta și AIFP urmată de Swan Neck Deformity. Tratament Chirurgical: Inserția primei broșe Kirsner pentru fixare fragmentului avulsionat (se fixează AIFD în flexie și se inseră în F2 percutan prin capătul terminal al AE proximal de fragmentul avulsionat blocandu-i excursia). Se poziționează AIFD în poziție neutră prin tracțiune și extensie și se stabilizează/ fixează cu a II-a broșă Kirsner introdusă anterograd percutan centromedular dinspre distal (F3) spre proximal (F2). Rx pentru Diagnostic Diferențial între tipul I, II, III și IV și pentru stabilirea dimensiunii fragmentului avulsionat cu încadrarea tipului IV în A, B sau C (dacă există avulsia dorsală a unui fragment > 50% din suprafața articulară a falangei distale vor fi avulsionate și ligamentele colaterale, din acest motiv asociază subluxația volară a acesteia).
Postoperator
Broșele Kirsner se extrag la 4 săptămâni și se aplică în continuare atela volară în hiperextensie încă 2 săptămâni urmată de 2 săptămâni noaptea. Firele se suprimă la 14 zile dacă există. Pansamentele se schimbă la 3 – 4 zile pe perioada menținerii broșelor Kirsner. Se începe FKT după 6 săptămâni.
Degetul in resort este o afectiune care poate aparea drept consecinta a uzurii zilnice sau a activitatii profesionale depuse.
Cauza este un proces inflamator care afecteaza teaca unuia din tendoanele degetelor mainii, tradusa in stadii incipiente printr-o acumulare de lichid care produce durere si umflarea degetului, dar ulterior se instaleaza un proces cicatriceal care jeneaza cursa fireasca al tendonului pana la blocarea sa completa in flexie si imposibilitatea miscarii.
Planul terapeutic se individualizeaza. In stadiul initial este suficient tratametul oral cu antiinflamatorii si punerea mainii in repaus, ulterior se trece la tratament injectabil. In cazul in care degetul afectat are o miscare intrerupta si se blocheaza uneori necesitand efort suplimentar pentru a-l mobiliza sau chiar indreptarea lui folosind mana contralaterala este necesara operatia. Interventia chirurgicala presupune “curatarea” invelisului tendonului, pentru a-i reda cursa completa. Imediat dupa operatie, pacientul poate relua miscarile degetelor; este necesara purtarea unui pansament si evitarea efortului fizic timp de 2 saptamani.
Rezultatele sunt cu atat mai bune cu cat interventia se efectueaza mai repede; amanarea operatiei scade sansele de restabilire a functiei originale, uneori ajungandu-se la degradarea tendonului pana la ruptura completa, daca leziunea este veche.
operatia de deget in resort Bucuresti
Interventia chirurgicala implica beneficii legate de restabilirea functiei motorii, dar si riscuri. Sunt riscuri implicate de tipul de anestezie practicat ( anestezie loco-regionala sau generala), dar legate si de operatia in sine. In acest sens, pot aparea senzatii de durere, sangerari postoperatorii, infectii, iritatii ale pielii, reactii la firele de sutura.
Pentru a maximiza rezultatul procedurii, se recomanda ca dupa trecerea perioadei de ingrijire a plagii operatorii (pansamente urmate de scoaterea firelor), pacientul sa efectueze fiziokinetoterapie. In functie de modul de desfasurare al procesului de vindecare pot fi uneori necesare alte proceduri destinate ameliorarii aspectului cicatricii postoperatorii, desfintarii unor aderente locale. Cicatrizarea este un fenomen individualizat, dependent de genetica fiecarui pacient.Maladia Dupuytren este o afectiune de etiologie incerta, localizata la nivelul tesutului conjunctiv al fetei palmare a mainii si degetelor
Pe plan mondial, contractura Dupuytren ocupa un loc important in patologie, reprezentand o preocupare importanta atat a medicului de medicina generala cat si a chirurgului plastic, ca metodele de diagnostic in aceasta afectiune sunt variate, rafinate si eficiente, si ca exista cateva metode de tratament cu rezultate bune si satisfacatoare pentru pacienti.
Maladia Dupuytren
Afectiuni maini: Maladia Dupuytren Maladia Dupuytren este o afectiune de etiologie incerta, localizata la nivelul tesutului conjunctiv al fetei palmare a mainii si degetelor si care determina retractia progresiva si ireversibila a aponevrozei palmare, a expansiunilor sale si a tesutului conjunctiv inconjurator. ETIOLOGIE: factori ereditari / factori de mediu Maladia Dupuytren are caracter ereditar. Anumite afectiuni sau conditii sunt asociate cu boala Dupuytren:- ciroza hepatica alcoolica;
- alcoolismul;
- fumatul;
- diabetul zaharat;
- epilepsia;
- traumatismele.
TRATAMENTUL MEDICAL
- Rx-terapia;
- Infiltratii cu cortizon;
- Tiopronin;
- SOD (superoxid-dismutaza);
- steroizitopici;
- Ultrasunete.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
- CLASIC
- Aponevrectomia regionala(nodulara);
- Aponevrectomia extensiva;
- Dermofasciectomia.
Sindromul de tunel carpian este o afectiune comuna care cauzeaza durere, amorteala si furnicaturi la nivelul mainii si bratului. Situatia apare atunci cand unul dintre nervii majori ai mainii, mai exact nervul carpian, este comprimat la nivelul incheieturii mainii.
La majoritatea pacientilor, sindromul de tunel carpian se agraveaza de-a lungul timpului, deci diagnosticarea precoce si tratamentul sunt importante.
Cauze
Cauzele sindromului de tunel carpian Cauzele aparitiei sindromului de tunel carpian sunt de fapt o combinatie de factori cum ar fi ereditatea, utilizarea repetata a acelorasi miscari sau activitati ale mainii si incheieturii pe o perioada de timp. Tunelul carpian poate fi mai mic la unii oameni sau pot exista diferente anatomice care micsoreaza spatiul pentru nerv. Studiile arata ca femeile si persoanele in varsta au o probabilitate mai mare in a dezvolta aceasta afectiune.
Simptome
Semnele si simptomele sindromului de tunel carpian Simptomatologia incepe cu urmatoarele manifestari:- amorteala;
- furnicaturi;
- senzatia de arsura;
- durere la nivelul degetelor mainilor.
Tratament
Diagnosticarea si tratamentul sindromului de tunel carpian Testele pentru stabilirea diagnosticului, pe langa anamneza si evaluarea cu atentie a mainii si incheietura, sunt testele electomiografice (EMG), care masoara functionalitatea nervului median si cat de afectat este acesta. Totodata, acest test ajuta in depistarea altor boli cum ar fi neuropatia sau alte cauze de compresie asupra nervilor care ar putea contribui la simptomatologia actuala. Ecografia poate ajuta prin crearea imaginilor de os si tesut. Sindromul de tunel carpian se poate agrava in timp in lipsa unui tratament adecvat. Din acest motiv, este important ca evaluarea si diagnosticarea sa fie corecta. In primele etape ale tratamentului acesta este posibil sa incetineasca sau sa se opreasca evolutia bolii. In cazurile incipiente, tratamentul este unul non-chirurgical: purtarea de orteze in timpul noptii, antiinflamatoarele ce pot ajuta la ameliorarea durerilor si reducerea inflamatiei, dar si schimbarile de activitate sau exercitiile medicale au un raspuns pozitiv . Cat despre tratamentul chirurgical, acesta se bazaza pe severitatea simptomelor. Chirurgia poate fi recomandata pentru a preveni deteriorarea ireversibila. Procedura chirurgicala efectuata pentru sindromul de tunel carpian se numeste “decompresia tunelului carpian” si se poate face in chirurgia deschisa– lipoaspiratia (liposuptia sau liposculptura) in regiunile submentoniera, subombilicala, a bratelor si regiunea externa a coapselor;
– otoplastie: corectia cicatricilor cu grasime autologa, si corectia cearcanelor cu grasime autologa.
Clinica LUY ESTHETIC ART acorda o mare importanta oricarui tip de interventie si doreste ca toti pacientii sa fie multumiti. Intelegem dorintele si asteptarile dv. si de aceea dorim sa ne ridicam la nivelul lor.
